Cum iti dai seama ca ai nevoie de psihoterapie?

De multe ori am vazut persoane confuze in ceea ce priveste nevoie de psihoterapie. Poate ca ar trebui reforumulata intrebarea din titlul articoului astfel: „ cum iti dai seama ca ai nevoie de ajutor de specialitate?”

Ai o problema careia incerci sa ii faci fata de ceva vreme, ai incercat sa ii faci fata singur(a, poate) ai vorbit cu prietenii, familia, cunostinte sau persoane care se afla in aceeasi situatie. Ai incercat sa vorbesti cu oricne care te poate asculta. Dar nimic nu functioneaza. Problema persista si indiferent de ce ai incercat sa faci nimic nu functioneaza. Cand esti deprimat(a), anxios (anxioasa), agitat, cand simti ca numai esti capabil sa iti duci la bun sfarsit responasabilitatiile si obligatiile. Cand ai ajuns in acest moment semnul este clar ca trebuie sa apelezi la serviciile profesioniste ale unui specialist.

Alege persoana care iti inspira incredere, care simti ca este potrivita pentru tine.

De multe ori aud exprimari de genul „ nu ma duc la terpaie, ca nu sunt nebun!” .  Nu, nu esti. Esti o persoana afla intr-un moment dificil, un moment in care nu e suficinet sa fi doar asculatat, in care simti ca e nevoie de mai mult.

Cel putin la noi in tara, cand o persoana trece printr-o perioada dificila, un stres, o problema careia nu ii mai poate face fata, ii este mai usor sa apeleze al un medic care sa il (o) indoape cu pastile. Dar pastilele nu reprezinta intotdeauna o solutie, medicatia acopera un simptom, il mascheaza, dar problema ramane. In timp poate chair sa duca la boala... dar despre acest subiect altadata.

Exista mai multe semnale de alarma care ar trebui sa iti dea de inteles ca ai nevoie de psihoterapie sau consiliere pe langa cele enumerate mai sus: probleme in cuplu, disfunctionalitati ale cuplului/familiei, dificultate de a intra in relatii, de a pastra relatii, abuzuri (droguri, alcool etc), singuratate, probleme sexuale, probleme medicale sau fizice inexplicabile (te accidentezi frecvent spre exemplu), dificultati de a pastra un loc de munca, de a gasi un loc de munca, simti ca nu ai un tel, un scop in viata, ai impresia ca faci tot timpul aceleasi greseli, ca totul se repeta, esti nefericit, nemultumiri legate de aspectul fizic (te simti slab, gras urat etc), ai suferit o pierdere (o persona draga, un job, o situatie) sau pur si simplu doresti sa schimbi ceva la tine, sa fi mai plin de viata, mai entuziast si lista poate continua.

Asa cum corpul tau merita atentie atunci cand sufera si psihicul tau, sufletul tau, merita atentie atunci cand sufera.

Despre politete

De multi ani exista o „moda” aceea de a ne plange de oamenii din jurul nostru, de nesimtirea celor din jur, de obraznicie, de proasta educatie, de mizerie etc. Dar toti acesti oameni de care ne plangem nu sunt „ altii” ,toti acei oameni de care ne plangem suntem noi.
Noi ne plangem de „nesimtirea din tara aceasta”, dar in tara aceasta locuiesc atat cei care se plang, dar si ceilalti.
De fiecare data cand merg la magazin sunt fascintata de cat de greu le este unor vanzatori sa spuna buna ziua, multumesc si la revedere, dar probabil ca si acel vanzator se plange de altcineva.
Aruncam vina pe Altii, Altii sunt cei care nu fac, care nu sunt politicosi.. iar daca ei nu sunt atunci noi de ce am fi? Dar asa gandesc si Altii...
Este usor sa aruncam responsabilitatea politetii pe cei din jur, fara a face nici cel mai mic efort de a indrepta aceasta situatie.
Locuim cu totii intrun spatiu comun, iar responsabilitatea pentru acest spatiu comun este al tuturor. Politetea este o datorie comuna, mediul este o responsabilitate comuna. Din punctul meu de vedere spatiul in care traim este o prelungire a propriei noastre locuinte, daca in locuinta noastra nu aruncam gunoaiele pe jos si pastram curatenia, vorbim politicos cu membrii familiei, aceasta atitudine trebuie sa se extinda asupra intregului mediu in care traim; cartier, oras, tara. Responsabilitatea este a fiecarei persoane in parte, este personala si directa.
Sunt convinsa ca fiecare are in jurul sau cel putin o persoana care nu mai suporta viata in Romania si care vrea sa plece din tara, unul din motive fiind si acesta: oamenii din jur, faptul ca sunt satui de „nesimtirea” celorlalti.
Intrebarea mea este care este aportul fiecaruia la spatiul nostru comun? Saluti de fiecare data cand intri intrun spatiu? Zambesti politicos persoanei de la ghiseu? Raspunzi amabil cand esti intrebat ceva?
Cred ca trebuie sa avem in vedere in fiecare moment ca atmosfera se creeaza de fiecare in parte, nu este ceva ce vine din afara, nu o face statul, nu o creeaza o institutie. Atmosfera este creata de oamenii care populeaza un anumit spatiu.
Iar pentru a realiza aceasta atmosfera este nevoie de implicarea fiecarei persoane in parte, sa renuntam la motto-ul "cu o floare nu se face primavara" ci sa incepem sa acceptam ca fiecare persoana conteaza, iar la un moment dat se va face si primavara.
De aceea cred cu tarie ca nu avem dreptul sa ne plangem de lipsa de bun simt si politete din jur daca nu facem absolut nimic ca le creeam, sa le intretinem si sa le propagam.